Simt nevoia sa notez 2 intamplari din ultimele zile care mie mi s-au parut nostime:
-prima s-a desfasurat la masa de amiaza, cand serveam bebelina cu o ciorba de fasole verde, cu pastaile taiate foarte mici, numai bune sa incapa intr-o gurita de fetita. Dar cum planul de acasa nu se potriveste cu cel din targ, Eliza nu a fost incantata la inceput de pastaile plutitoare din ciorba si imi prindea delicat lingura, rasturnand continutul si zicand "nu, nu, nu!" apoi cerand doar "a-pa, mami", adica doar zeama :) Desi nu-mi convenea deloc faptul ca nu voia si fasolea, ma pufnea rasul si abia ma abtineam sa nu rad tare, pentru ca avea o voce asa de dulce si in acelasi timp, sigura pe ea, cand imi zicea "nu, nu, nu!", ca sa nu mai zic ce haioasa era cum imi scutura lingura de "incarcatura" nedorita! In final, dupa cateva filmulete pe youtube si ceva pacaleli, a papat toata ciorba, cu pastai cu tot! yupiiiiii!
-a doua intamplare a fost la masa de dupa somn, cand i-am dat peste prajit, dat in prealabil prin malai (asta e singurul fel in care mai accepta pestele) Tin sa mentionez ca mananca peste fara garnitura, ii place doar carnea goala. Dupa cateva inghitituri, printre care lua si singura direct cu manuta, a fost distrasa de iaurtul pe care-l scosesem din frigider ca sa se incalzeasca pentru mai tarziu. Asa ca de cate oti voiam sa-i dau peste, ea intindea mana si facea "tau-tau" catre furculita, adica "ceau-ceau", de unde eu trebuia sa inteleg ca nu mai voia peste. A trebuit sa-i desfac iaurtul, in care a inceput sa amestece tacticoasa cu lingurita. A mancat si singura, si intre 2 lingureli, eu ii mai strecuram cate o bucata de peste :)) Finalul? A papat peste cu garnitura de iaurt. Tot!
